Eu nu m-am îndrăgostit…

Eu nu m-am îndrăgostit nici de zâmbetul, nici de nasul, nici de privirea sau ochii lui mari și frumoși, așa cum nu am căzut pradă atitudinii lui cuceritoare și farmecului lui indestructibil. Eu nu l-am vrut nici pentru că era frumos, deștept, amuzant sau cu statut social… nu l-am ochit pentru că era mult mai înalt ca ceilalați, pentru că avea buzele pline și sensibile sau pentru că vorbea frumos și se alinta așa cum nimeni nu o făcea. 

Nu l-am plăcut pentru că-l plăceau și altele și nu l-am vrut din orgoliu sau stimă. Eu nu i-am privit tricoul sau brațele puternice, și nu i-am ascultat glasul înainte să-i simt spiritul… Căci atunci când degetele lui se împleteau între corzi, vibrația era mai puternică ca niciodată și sunetele săreau de pe portativ direct în inima mea. El cânta de parcă era ultima oară când putea să-și îmbrățișeze chitara, rătăcindu-se printre note ca meduzele printre valuri. Cânta și simțea, iar armonia a prins trup și s-a perindat prin încăpere până m-a găsit și m-a țintit cu o săgeată însângerată de muzică, drept în piept. Și m-a durut, m-a sufocat, mi-a smuls raționamentul și l-a aruncat în negură, punând în loc nesiguranță, vulnerabilitate și dorință de a iubi. Așa am ajuns să simt totul așa cum nu simțisem până atunci și așa mi-am amintit că dragostea nu pretinde și nu dă la schimb, ci doar dăruiește și apoi ia cu brutalitate totul înapoi.

Eu nu l-am iubit pentru că era cum era, ci l-am iubit pentru că era…el și muzica, el și cu mine într-o armonie perfectă…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s